Adrian Militaru
Adrian Militaru are 22 de ani și îi place să învețe lucruri noi, să-și depășească limitele și să-și ocupe timpul cu activități cât mai diverse. Nu are planuri concrete pentru viitor, dar, spune el, indiferent ce îi rezervă anii următori, își dorește să aibă un impact în domeniile în care va activa și își propune să se asemene cât mai mult cu cei pe care îi admiră.
A terminat de curând Facultatea de Automatică și Calculatoare ca șef de promoție, lucrează ca inginer software la o companie IT și studiază Machine Learning la noul master de la UPT. Este în perioada în care profită de orice oportunitate i se ivește, studiază și își propune să se autodepășească zi de zi. Iar pentru că își dorește să dea înapoi o parte din lucrurile pe care le-a învățat de la profesori, colegi sau prieteni, a acceptat provocarea de a fi, din această toamnă, asistent de laborator. Pe lângă facultate, în ultimii patru ani a activat și în Liga AC, unde, în prezent, este membru absolvent și îi pare rău că situația actuală și lipsa timpului nu îi mai permit să participe decât din când în când la activitățile pe care le organizează colegii lui.
Țintește să fie unul dintre acei „tineri din ziua de azi” pe care atât generațiile anterioare, cât și cele viitoare, să îl aprecieze și, de ce nu, chiar să-l invidieze. Este ambițios, are multe planuri și își dorește mereu să îi ajute pe cei din jur. Ceea ce face în prezent ar putea fi descris, spune el, în câteva cuvinte: pasiune, ambiție și învățare. Dacă nu i-ar plăcea ce face, cu siguranță nu ar reuși să-și gestioneze timpul astfel încât să facă atâtea, iar dacă nu ar învăța zi de zi de la toți cei care îl înconjoară, mai mult ca sigur nu ar fi la fel, mai spune Adrian.
Cel mai interesant proiect la care a lucrat anul acesta e proiectul software „Doctor QR” – dezvoltat împreună cu unul din colegii lui i prezentat la lucrarea de diplomă – proiect care vine în sprijinul medicilor și al pacienților prin aceea că, mai mult decât orice altă aplicație pentru smartphone, avertizează medicii în legătură cu posibilele interacțiuni negative ale medicamentelor prescrise unui pacient. A ales să dezvolte acest sistem pentru că bioinformatica reprezintă un domeniu de interes pentru el; vede o necesitate de automatizare în cât mai multe domenii, însă crede că sistemul medical ar trebui să aibă prioritate.
În puținul timp liber rămas, îi place să-și petreacă timpul cu prietenii și familia, să facă mișcare și să se deconecteze cât de mult poate de la tehnologie. Nu reușește întotdeauna să facă ceea ce își propune, dar nu lasă frica de a eșua să-l împiedice din a încerca din nou. Este optimist, visător și își dorește foarte mult ca, atunci când se va uita înapoi la ce a făcut sau la cel ce a devenit, să aibă cât mai puține lucruri pe care să și le reproșeze și, mai mult decât atât, să fie mândru de schimbarea pe care a adus-o.
Adrian Militaru is 22 years old and likes to learn new things, exceed his limits and spend his time doing the most various activities. He has no clear plans for the future, but he says that no matter what the next few years hold in store for him, he wants to have an impact in the areas in which he will work and he aims to resemble as much as possible the people he admires.
He recently graduated from the Faculty of Automation and Computers as head of promotion, he works as a software engineer at an IT company and studies Machine Learning for a master’s degree at UPT. He is at the age when he takes advantage of every opportunity that presents itself, he studies and aims to be a better man day after day. And because he wants to give back some of the things he learned from teachers, colleagues or friends, he accepted the challenge of being, this fall, a laboratory assistant. In addition to college, the past four years he has been active in the AC League, where he is currently a graduate member and he regrets that the current situation and lack of time only allow him to participate from time to time in the activities his colleagues organize.
He aims to be one of those “today’s young people” that both previous and future generations will appreciate and, why not, even envy. He is ambitious, he has many plans and always wants to help those around him. What he is doing now could be described, he says, in these few words: passion, ambition and learning. If he didn’t like what he was doing, he certainly wouldn’t have been able to manage his time so that he could do so much, and if he didn’t learn every day from everyone around him, he certainly wouldn’t be the same man he is today, says Adrian.
The most interesting project he worked on this year is the software project „Doctor QR” – developed together with one of his colleagues and presented as part of his diploma thesis – a project that comes to the aid of doctors and patients in that, more than any other smartphone application, it warns doctors about possible negative interactions of the drugs prescribed to a certain patient. He chose to develop this system because bioinformatics is an area of interest for him; he sees a need for automation in as many areas as possible, but he believes the medical system should take precedence.
In the little spare time he has, he likes to spend time with friends and family, to exercise and disconnect from technology as much as he can. He does not always succeed in doing what he sets out to do, but he does not let the fear of failure prevent him from trying again. He is optimistic, full of ideals and he ardently wants that, when he’ll look back at what he’ll have done or who he’ll have become, to have as few things as possible to reproach himself and, moreover, to be proud of the change he will have brought about.